Anul de studiu al II-lea, semestrele 3 şi 4
1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior |
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA |
1.2 Facultatea |
FARMACIE |
1.3 Departamentul |
FARMACIE I |
1.4 Domeniul de studii |
SĂNĂTATE |
1.5 Ciclul de studii1 |
LICENŢĂ |
1.6 Programul de studii/Calificarea |
FARMACIE |
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei |
CHIMIE ORGANICĂ |
|||||||
2.2 Codul disciplinei |
FAR21201 |
|||||||
2.3 Titularul activităţilor de curs |
Gabriela Rău |
|||||||
2.4 Titularul activităţilor de seminar |
Gabriela Rău |
|||||||
2.5 Gradul didactic |
Conferenţiar/Conferenţiar |
|||||||
2.6 Încadrarea (norma de bază/asociat) |
Norma de bază |
|||||||
2.7 Anul de studiu
|
II |
2.8 Semestrul
|
III IV |
2.9 Tipul disciplinei (conţinut)2) |
DF DF |
2.10 Regimul disciplinei (obligativitate)3) |
DI DI |
|
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
A. SEMESTRUL III
3.1 Număr de ore pe săptămână |
5 |
din care: 3.2 curs |
2 |
3.3 seminar/laborator |
3 |
3.4 Total ore din planul de învăţământ |
70 |
din care: 3.5 curs |
28 |
3.6 seminar/laborator |
42 |
Distribuţia fondului de timp ore |
|
||||
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe |
21 |
||||
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren |
20 |
||||
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri |
19 |
||||
Tutoriat |
- |
||||
Examinări |
12 |
||||
Alte activităţi: consultaţii, cercuri studenţeşti |
12 |
||||
3.7 Total ore studiu individual |
66 |
||||
3.8 Total ore pe semestru |
150 |
||||
3.9 Numărul de credite4) |
6 |
B. SEMESTRUL IV
3.1 Număr de ore pe săptămână |
6 |
din care: 3.2 curs |
3 |
3.3 seminar/laborator |
3 |
3.4 Total ore din planul de învăţământ |
84 |
din care: 3.5 curs |
42 |
3.6 seminar/laborator |
42 |
Distribuţia fondului de timp ore |
|
||||
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe |
21 |
||||
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren |
20 |
||||
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri |
19 |
||||
Tutoriat |
- |
||||
Examinări |
12 |
||||
Alte activităţi: consultaţii, cercuri studențeşti |
12 |
||||
3.7 Total ore studiu individual |
66 |
||||
3.8 Total ore pe semestru |
150 |
||||
3.9 Numărul de credite4) |
6 |
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum |
Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe de chimie anorganică, chimie analitică |
4.2 de competenţe |
- |
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului |
Sala de curs cu mijloace de proiectare/mediu on-line. Studenţii nu se vor prezenta la curs cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale.
Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional. |
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului |
Sala de lucrări practice/mediu on-line. Studenţii nu se vor prezenta la seminar/laborator cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul seminarului/laboratorului, nici părăsirea de către studenţi a laboratorului în vederea preluării apelurilor telefonice personale. Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la seminar/laborator întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional. Pregătirea, prin studiu individual, a laboratorului. |
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE
COMPETENŢE PROFESIONALE |
CP1. Proiectarea, formularea, prepararea şi condiţionarea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.
CP4. Analiza şi controlul substanţelor, medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate, analiza în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igiena mediului şi alimentelor. |
COMPETENŢE TRANSVERSALE |
CT1. Autonomie şi responsabilitate
CT2. Interacţiune socială · să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate; · să dezvolte abilităţi de lucru în echipă; · să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute; · să se implice în acţiuni de voluntariat, să cunoască problemele esenţiale ale comunităţii. CT3. Dezvoltare personală şi profesională
|
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei |
Obiectivul disciplinei este de a acorda studenţilor din anul II suportul informaţional pentru a: – însuşi noţiunile generale referitoare la cele mai importante clase de compuşi organici; – învăţa aspectele teoretice legate de formarea conceptelor de structură chimică-reactivitate pe baza abordării noţiunilor de legătură chimică, hibridizare, deplasări de electroni prin efecte de câmp şi de conjugare şi în acelaşi timp se aprofundează aspectele fundamentale ale stereochimiei pentru înţelegerea proceselor chimice ce urmează a fi predate; – descrie clasele de compuşi organici, aprofunda noţiuni de funcţiune chimică şi relaţia cu proprietăţile fizico-chimice; – însuşi sinteza şi reactivitatea celor mai reprezentative clase de compuşi organici, proprietăţile fizico-chimice şi aplicaţiile acestora în domeniul medicamentului. |
7.2 Obiectivele specifice |
– acumularea noţiunilor pentru înţelegerea mecanismelor de reacţie; – formarea unor deprinderi practice privind efectuarea de sinteze organice la nivel de laborator a unor compuşi organici reprezentativi cu metode de purificare specifice, a analizei calitative elementale şi funcţionale, determinarea unor constante fizice pentru caracterizarea purităţii. – dobândirea cunoştinţelor referitoare la alegerea tipului de reacţii chimice în vederea efectuării analizei funcţionale a compuşilor organici. |
8. CONŢINUTURI
8.1 Curs (unităţi de conţinut) |
Nr. ore |
SEMESTRUL III |
|
1. Obiectul chimiei organice, relaţia cu alte ştiinţe farmaceutice, direcţii actuale de dezvoltare. Structura compuşilor organici. Legături chimice. Formarea moleculelor. Polaritatea legăturilor covalente. Efecte electronice în moleculele compuşilor organici. Hibridizarea. Clasificarea compuşilor organici. Izomerie. Tipuri de reacţii în chimia organică |
2 |
2. Metode fizice de stabilire a structurii compuşilor organici. Analiza spectrală în ultraviolet, vizibil şi infraroşu. Spectre de rezonanţă magnetică nucleară. Spectre de masă. |
2 |
Hidrocarburi |
|
3. Alcani: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
4. Cicloalcani, cicloalcani bi- şi policiclici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
5. Alchene: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
6. Alcadiene (poliene): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
7. Alchine: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
8. Hidrocarburi aromatice – hidrocarburi aromatice mononucleare, hidrocarburi aromatice polinucleare cu nuclee izolate, hidrocarburi aromatice polinucleare cu nuclee condensate, hidrocarburi aromatice condensate cu inel ciclopentadienic, formarea de complecşi cu transfer de sarcină: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
Compuşi organici cu acelaşi tip de grupă funcţională (Funcţii simple) |
|
9. Compuşi halogenaţi: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
10. Compuşi hidroxilici – alcooli (mono-, di- şi polihidroxilici), enoli, fenoli, eteri (aciclici, ciclici, coroană): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
11. Compuşi carbonilici – aldehide şi cetone; compuşi 1,2-, 1,3- şi 1,4-dicarbonilici saturaţi; compuşi carbonilici nesaturaţi (cetene, compuşi carbonilici α,β-nesaturaţi, chinone): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
12. Compuşi carboxilici – acizi monocarboxilici saturaţi şi nesaturaţi; acizi dicarboxilici; acizi aromatici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
13. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici – halogenuri acide (halogenuri de acil), anhidride acide, esteri, amide, hidrazide, azide, acizi hidroxamici, nitrili, izonitrili: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
14. Derivaţi ai acidului carbonic – clorura de carbonil, amidele acidului carbonic, nitrili ai acidului carbonic: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
2 |
SEMESTRUL IV |
|
Compuşi organici cu acelaşi tip de grupă funcţională (Funcţii simple) |
|
1. Compuşi organici cu azot, sulf, fosfor şi organometalici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
Compuşi organici cu grupe funcţionale diferite (Funcţii mixte) |
|
2. Stereochimia compuşilor organici: enantiomerie, activitate optică, chiralitate şi asimetrie, chiralitatea centrală, compuşi ce conţin mai mult de un centru de chiralitate, diastereoizomeri, amestecuri racemice, formarea racemicilor, separarea racemicilor, sinteze asimetrice |
3 |
3. Halogenoalcooli, halogenofenoli, halogenoaldehide, halogenocetone şi halogenoacizi: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
4. Hidroxiacizi alifatici şi aromatici, acizi α-carbonilici, acizi β-carbonilici şi esteri β-cetonici: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
5. Hidraţi de carbon – monozaharide, oligozaharide şi polizaharide: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
6. Aminoalcooli, aminofenoli: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
7. Aminoacizi, peptide, proteine: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
Compuşi heterociclici aromatici |
|
8. Compuşi heterociclici pentaatomici cu un singur heteroatom – furan, tiofen, pirol: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
9. Compuşi heterociclici pentaatomici cu doi heteroatomi – oxazoli, izoxazoli, tiazoli, izotiazoli, imidazol, pirazol, piridazol: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
10. Compuşi heterociclici pentaatomici cu trei, patru sau cinci heteroatomi – triazoli, tetrazoli, pentazoli: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
11. Compuşi heterociclici hexaatomici cu un heteroatom – săruri de piriliu şi benzopiriliu, flavone, antocianidine, antociani, piridina şi compuşi cu inel piridinic, derivaţi ai piridinei cu inele condensate (benzopiridine): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
12. Compuşi heterociclici hexaatomici cu doi heteroatomi – diazine (pirimidina, piridazina, benzopiridazine, pirazina, benzopirazine): nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
13. Inele cu şase atomi poliheteroatomice – purine, pteridine, acizi nucleici, oxazine, tiazine, produşi naturali heterociclici cu importanţă biologică şi farmaceutică: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, structură, hibridizare, tipuri de izomerie, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic |
|
14. Monoterpenoide aciclice, terpeni şi terpenoide monociclice, terpeni şi terpenoide biciclice, sesquiterpenoide, diterpenoide, triterpeni, caroteni, steroide: nomenclatură, metode de obţinere, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice, reprezentanţi. |
3 |
BIBLIOGRAFIE Radu S., Chimie organică, vol. 2., Editura Medicală Universitară Craiova, 2004. Iovu M., Chimie organică, ediţia a 5-a, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2005. Dewick P.M., Essentials of Organic Chemistry: For Students of Pharmacy, Medicinal Chemistry and Biological Chemistry, John Wiley & Sons, 2006. Sinnott M., Carbohydrate Chemistry and Biochemistry: Structure and Mechanism, RSC Publishing, 2007. Iovu M., Organic Chemistry, 6th Edition, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008. Radu S., Chimie organică, vol. 1., Editura Sitech Craiova, 2008. Radu S., Chimia compuşilor heterociclici, Editura Sitech, Craiova, 2008. Moore J.T., Langley R.H., Organic Chemistry II, Wiley, 2010. Klein D.R., Organic Chemistry, 1st Edition, Wiley, 2011. Timberlake K.C., Chemistry: An Introduction to General, Organic and Biological Chemistry, 11th Edition, Largish, 2012. McMurry J.E., Organic Chemistry, 8th Edition, Cengage Learning, 2012. Graham Solomons T.W., Fryhle C.B., Snyder S.A., Organic Chemistry, 11th Edition, Wiley, 2013. Bruice P.Y., Organic Chemistry, 7th Edition, Prentice Hall, 2013. Alonso-Amelot M.E., The Art of Problem Solving in Organic Chemistry, 2nd Edition, Wiley, 2014. Parsons A.F., Keynotes in Organic Chemistry, 2nd Edition, Wiley, 2014. Samanta R.C., Studer A., N-heterocyclic carbene catalysed oxidative esterification of aliphatic aldehydes, Organic Chemistry Frontiers, 2014. American Chemical Society (Editor), Chemistry in Context, 8th Edition, Textbook, McGraw-Hill Higher Education, 2015. Šunjić V., Vesna P.P., Organic Chemistry from Retrosynthesis to Asymmetric Synthesis, 1st Edition, Springer, 2016. Wade, L. G., and Jan William Simek. Organic Chemistry. 9th Edition, Pearson, 2017. Rawn J.D., Ouellette R., Organic Chemistry, 2nd Edition, Academic Press, 2018. Pombeiro A.J.L., Guedes da Silva M.F.C., Alkane Functionalization, 1st Edition, Wiley, 2019. Colobert F., Wencel-Delord J., C-H Activation for Asymmetric Synthesis, 1st Edition, Wiley-VCH, 2019. Nahar L., Sarker S.D., Chemistry for Pharmacy Students: General, Organic and Natural Product Chemistry, 2nd Edition, Wiley, 2019. Jiao N., Stahl S.S., Green Oxidation in Organic Synthesis, 1st Edition, Wiley, 2019. Vogel P., Houk K.N., Organic Chemistry: Theory, Reactivity and Mechanisms in Modern Synthesis, 1st Edition, Wiley-VCH, 2019. Vidal S., Protecting Groups: Strategies and Applications in Carbohydrate Chemistry, 1st Edition, Wiley-VCH, 2019. Smith J.G., ISE Organic Chemistry with Biological Topics, 6th Edition, McGraw Hill, 2020. Farooq T., Advances in Triazole Chemistry, 1st Edition, Elsevier, 2020. Yadav Veejendra K, Steric and Stereoelectronic Effects in Organic Chemistry, Springer, 2021. Stefan B., Bigler L., Fox M., Meier H., Spectroscopic Methods in Organic Chemistry, 3rd Edition, Georg Thieme Verlag, 2021. De SK. Applied Organic Chemistry: Reaction Mechanisms and Experimental Procedures in Medicinal Chemistry, vol. 1, Wiley-VCH, Weinheim, Germany, 2021. Gabriela Rău, Anca Mihaela Bulearcă, Organic Chemistry, volume 1, 2nd edition, Editura Sitech Craiova, 2021. Gabriela Rău, Corina Brînduşa, Organic Chemistry, volume 2, 2nd edition, Editura Sitech, 2022. Gabriela Rău, Chimie organică, volumul 1, ediţia a III-a, Editura Sitech, 2022. Gabriela Rău, Chimie organică, volumul 2, ediţia a III-a, Editura Sitech, 2023. |
|
8.2 Lucrări practice (subiecte/teme) |
|
SEMESTRUL III |
|
1. Rolul Chimiei organice în cadrul ştiinţelor farmaceutice. Principii şi procedee fundamentale în laboratorul de chimie organică. Factorii ce influenţează rezultatele sintezelor de laborator. Măsuri generale de protecţia muncii în laboratoarele de sinteze şi analize fizico-chimice. |
3 |
2. Separarea şi purificarea substanţelor organice. Purificarea substanţelor solide: recristalizare, sublimare. Purificarea substanţelor lichide: distilare la presiune atmosferică, distilare fracţionată, distilare la presiune redusă. Antrenarea cu vapori de apă. Separarea prin extracţie cu solvenţi. Determinarea temperaturii de fierbere. Determinarea temperaturii de topire |
15 |
3. Sinteze de compuşi organici. Alchene. Alchine. Arene. Compuşi halogenaţi. Compuşi hidroxilici. Compuşi carbonilici. Compuşi carboxilici şi derivaţi funcţionali În cadrul lucrărilor practice se urmăreşte sinteza unor compuşi organici, mono-, di- sau polifuncţionali, precum şi identificarea şi caracterizarea grupelor funcţionale conţinute. Compuşii sintetizaţi sunt caracterizaţi cu ajutorul analizei elementale calitative, analizei funcţionale şi analizei spectrale. În funcţie de posibilităţi se vor efectua şi determinări cantitative. O parte din compuşii sintetizaţi sunt folosiţi ca materii prime pentru alte sinteze. |
24 |
SEMESTRUL IV |
|
1. Principii şi procedee fundamentale în laboratorul de chimie organică. Factorii ce influenţează rezultatele sintezelor şi analizelor de laborator. Măsuri generale de protecţia muncii în laboratoarele de sinteze şi analize fizico-chimice. |
3 |
2. Sinteze de compuşi organici. Compuşi organici cu acelaşi tip de grupă funcţională (Funcţii simple). Compuşi organici cu grupe funcţionale diferite (Funcţii mixte). Compuşi heterociclici aromatici. În cadrul lucrărilor practice se urmăreşte sinteza unor compuşi organici, mono-, di- sau polifuncţionali, compuşi heterociclici aromatici precum şi identificarea şi caracterizarea grupelor funcţionale conţinute. Compuşii sintetizaţi sunt caracterizaţi cu ajutorul analizei elementale calitative, analizei funcţionale şi analizei spectrale. În funcţie de posibilităţi se vor efectua şi determinări cantitative. O parte din compuşii sintetizaţi sunt folosiţi ca materii prime pentru alte sinteze. |
21 |
3. Analiza organică elementală calitativă şi cantitativă. Analiza elementală calitativă efectuată pe substanţe organice lichide şi solide. Identificarea carbonului, hidrogenului, azotului, sulfului, halogenilor, fosforului, arsenului. Analiza organică elementală cantitativă. |
3 |
4. Analiza funcţională generală. Funcţiunea hidroxil. Funcţiunea carbonil. Funcţiunea carboxil. Funcţiuni cu azot. Funcţiuni mixte: hidroxiacizi, aminoacizi, proteine, hidraţi de carbon (glucide). |
15 |
BIBLIOGRAFIE Radu S., Sinteze organice, Editura Sitech Craiova, 2001. Lehman J.W., Operational Organic Chemistry: A Problem-Solving Approach to the Laboratory Course, 4th Edition, Pearson Prentice Hall, 2008. Iovu M., Nicolescu T.O., Chimie organică. Metode experimentale, Editura Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2009. Radu S., Chirigiu L., Mogoşanu M., Analiză organică calitativă, Editura Sitech, Craiova, 2009. Anderson S., Shine R., Organic Chemistry II - Laboratory Manual, Edited by Sarah Carberry and Jay Carreon, Ramapo College of New Jersey, Mahwah, New Jersey, 2010. Caron S., Practical Synthetic Organic Chemistry: Reactions, Principles, and Techniques, Wiley, 2011. Pavia D.L., et al., A Microscale Approach to Organic Laboratory Techniques, 5th Edition, Brooks/Cole, Cengage Learning, 2012. Klein D.R., Student Study Guide and Solutions Manual to Organic Chemistry, 2nd Edition, Wiley, 2013. EPA (United States Environmental Protection Agency), Methods for Organic Chemical Analysis, http://water.epa.gov/scitech/methods/cwa/organics/, 2013. Franz K.J., Shea K.M., Laboratory Manual – Chemistry Laboratory Techniques, Massachusetts Institute of Technology, Department of Chemistry, IAP 2013. Alonso-Amelot M.E., The Art of Problem Solving in Organic Chemistry, 2nd Edition, Wiley, 2014. Tietze L.F., et al., Reactions and Syntheses: In the Organic Chemistry Laboratory, 2nd Edition, Wiley-VCH, 2015. Isac-García J., et al., Experimental Organic Chemistry: Laboratory Manual, Academic Press, 2016. Cranwell P.B., Harwood L.M., Moody C.J., Experimental Organic Chemistry, 3rd Edition, 2017. Dickens T.K., Warren S., Chemistry of the Carbonyl Group: A Step-by-Step Approach to Understanding Organic Reaction Mechanisms. Revised Edition, Wiley, 2018. Iaroshenko V., Organophosphorus Chemistry: From Molecules to Applications, 1st Edition, Wiley-VCH, 2019. Wood J.L., Organic Syntheses, Volume 96, Wiley, 2020 Caron S., Practical Synthetic Organic Chemistry: Reactions, Principles, and Techniques, 2nd Edition, Wiley, 2020 Aide S. G., Adali Oliva C.F., Raúl R. H., Green Chemistry and Applications, CRC Press, 2021. Gattermann L. S., William B., The Practical Methods of Organic Chemistry, Walter de Gruyter Gmbh US SR, 2021. Gabriela Rău, Chimie organică. Lucrări practice, ediţia a II-a, Editura Sitech Craiova, 2021. Gabriela Rău, Anca Mihaela Bulearcă, Organic Chemistry, Practical works, 2nd edition, Editura Sitech, 2022. Navjeet K., Iodine-Assisted Synthesis of Six- and Seven-Membered Heterocycles, Elsevier, 2023 Richards S.A., Hollerton J.C., Essential Practical NMR for Organic Chemistry, 2nd Edition, John Wiley & Sons Ltd, 2023. |
|
9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI
· Cunoştinţele dobândite la disciplina de chimie organică conferă sprijin pentru înţelegerea aspectelor teoretice legate de formarea conceptelor de structură chimică-reactivitate pe baza abordării noţiunilor de legătură chimică, hibridizare, deplasări de electroni prin efecte de câmp şi de conjugare şi pentru însuşirea sintezelor şi reactivităţii celor mai reprezentative clase de compuşi organici, proprietăţile fizico-chimice şi aplicaţiile acestora în domeniul medicamentului. · Deprinderile practice şi atitudinile acumulate constituie baza pentru înţelegerea importanţei realizării unor sinteze şi analize specifice, sensibile şi reproductibile şi a interpretării corecte a rezultatelor obţinute. |
10. REPERE METODOLOGICE
Forme de activitate |
Tehnici de predare/învăţare, materiale, resurse, curs interactiv, lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc. În cazul apariţiei unor situaţii speciale (stări de alertă, stări de urgenţă, alte tipuri de situaţii care limitează prezenţa fizică a persoanelor) activitatea se poate desfăşura şi on-line folosind platforme informatice agreate de către facultate/universitate. Procesul de educaţie on-line va fi adaptat corespunzător pentru a asigura îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în fişa disciplinei. |
Curs |
Prelegere, sinteză, învăţare interactivă în scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi Prezentări power-point, proiectare filme Pentru varianta on-line: prelegerea, dezbaterea, problematizarea pe baza materialelor furnizate anticipat. |
Lucrări practice |
Explicaţia, dezbaterea, demonstraţia şi executarea analizelor de laborator Pentru varianta on-line: descrieri experimentale, proiecte, dezbatere, pe baza materialelor furnizate anticipat. Prezentările vor fi însoţite de material video explicativ referitor la modul de desfăşurare şi realizare al aplicaţiei practice |
Studiu individual |
Înaintea fiecărui curs şi a fiecărei lucrări practice Studiul bibliografiei, aplicaţii teoretice, exerciţii şi probleme |
11. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări absenţe |
Nr. absenţe care se pot recupera/semestru |
Locul desfăşurării |
Perioada |
Responsabil |
Programarea temelor |
3 |
Laboratorul de chimie organică/ mediu on-line |
Penultima săptămână din semestru |
Cadrele didactice de la disciplină |
Cronologic, în funcţie de temele la care s-a absentat |
|
Program de consultaţii/ cerc ştiinţific studenţesc |
2 ore/săpt. |
Laboratorul de chimie organică/ mediu on-line |
Marţi 9–1100 |
Cadrele didactice de la disciplină |
În funcţie de necesităţile studenţilor |
Program pentru studenţii slab pregătiţi |
2 ore/săpt. |
Laboratorul de chimie organică/ mediu on-line |
Miercuri 11–1300 |
Cadrele didactice de la disciplină |
În funcţie de necesităţile studenţilor |
12. EVALUARE
Tip de activitate |
Forme de evaluare |
Pondere din nota finală |
||
|
Formativă |
Periodică |
Sumativă |
|
Curs Criterii generale de evaluare (completitudinea şi corectitudinea cunoştinţelor, însuşirea informaţiei şi interpretarea corectă, gândirea logică). Capacitatea de prelucrare a informaţiei teoretice în vederea aplicării în practică, capacitatea de înţelegere şi interpretare a informaţiei ştiinţifice asupra acţiunii şi utilizării substanţelor chimice organice |
Oral |
Oral |
|
5% |
Lucrări practice Evaluarea cunoştiințelor teoretice și a abilităților practice |
Oral |
Scris |
Colocviu Oral În ultima săptămână a semestrului oral/cu ajutorul platformei video în varianta on-line |
10% |
Examen |
|
|
Oral Scris/sistem grilă cu ajutorul platformei informatice în varianta on-line |
70% |
Verificările periodice |
|
|
oral |
10% |
Prezenţa la curs |
|
|
Bonificaţie |
5% |
Standard minim de performanță Însuşirea noţiunilor de chimie organică, cunoaşterea substanţelor chimice organice – denumirea ştiinţifică a compuşilor organici – însuşirea noţiunilor generale referitoare la cele mai importante clase de compuşi organici; – descrierea claselor de compuşi organici, aprofundarea noţiunii de funcţiune chimică şi relaţia cu proprietăţile fizico-chimice; – însuşirea sintezei, reactivităţii şi analizei celor mai reprezentative clase de compuşi organici, proprietăţile fizico-chimice şi aplicaţiile acestora în domeniul medicamentului. |
|
|
|
|
13. PROGRAME DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună) |
||
Programare ore |
Locul desfăşurării |
Responsabil |
Ultima miercuri din fiecare lună, orele 12–1400 |
Laboratorul de chimie organică |
Conf. univ. dr. Rău Gabriela |
Director de departament, Conf. univ. dr. Cornelia Bejenaru |
Coordonator program de studii, Prof. univ. dr. Johny Neamţu |
Titular disciplină, Conf. univ. dr. Gabriela Rău |
|
|
|
|
|
|