OPRESCU DANIELA(1), LILIANA NOVAC(2), CODRUŢA POPA(3), STEFANIA TUDORACHE(2),AL. COMĂNESCU(2), N. CERNEA(2) (1)IOMC Polizu, (2)Disciplina Obstetrică Ginecologie, UMF Craiova, (3) Clinica Neonatologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova
REZUMAT
Cardiotocografia este o metodă de examinare prepartum şi peripartum care a fost stabilită ca o metodă de rutină, standard, pentru cercetarea suferinţei fetale. Cu toate că această monitorizare implică o rată considerabilă de false rezultate şi această evaluare este foarte subiectivă are şi alte avantaje. Este complet neinvazivă, este disponibilă în majoritatea serviciilor de obstetrică, este uşor de utilizat şi este posibil să se efectueze şi în absenţa obstetricianului, iar din punct de vedere financiar este accesibilă. În ciuda acestor factori CTG rămâne probabil metoda de screening pentru diagnosticul hipoxiei fetale, asta pentru că nu există altă metodă de screening prepartum neinvazivă.
În viitor este necesar să se suplimenteze CTG cu alte metode de diagnostic, ca pulsoximetria fetală sau analizele din sângele scalpului, care pot da informaţii asupra stării clinice a fătului şi care pot indica posibil o intervenţie chirurgicală. Chiar dacă CTG este considerată ca fiind patologică şi indică hipoxie fetală cu acidoză respiratorie şi metabolică, nou născutul poate supravieţui în jur de 10 minute fiind privat de oxigen şi fără consecinţe serioase. Dacă rezerva de oxigen nu este disponibilă pentru aproape 25 de minute, fătul poate fi încă resuscitat, dar leziunile hipoxice la nivelul multor organe incluzând şi inima, sunt severe. Pentru diagnosticul efectiv al hipoxiei fetale, o perioadă de 10 minute poate fi folosită pentru a insera un senzor de pulsoximetrie pentru transmiterea de informaţii; este o metodă foarte validă de a monitoriza saturaţia în oxigen a sângelui arterial fetal, sau de a da informaţii asupra statusului acido-bazic.
Această metodă de examinare are unele contraindicaţii la pacientele care au membrane intacte, placentă jos inserată, metroragie fără origine cunoscută, infecţie genitală sau malformaţii uterine. Pentru a realiza creşterea saturaţiei în oxigen in aceste situaţii, putem administra terapeutic un supliment de oxigen la mamă care va asigura şi saturaţia în oxigen a fătului. Examinarea CTG este, în multe situaţii obstetricale, singura metodă de diagnostic a hipoxiei fetale.
În studiul pe care l-am efectuat a arătat un număr crescut de rezultate fals pozitive. În afară de cazurile 100% cu CTG patologice sau suspectate de a fi patologice, numai 36,2% au fost valide (ex. nou născuţii au avut o depresie hipoxică după naştere). Au rămas 63,8% de cazuri de nou născuţi, la care cu toate că examinările CTG au fost găsite sugestive pentru hipoxie fetală acută, ei s-au născut sănătoşi şi în unele cazuri operaţia cezariană nu a fost necesară.
CUVINTE CHEIE cardiotocografie, suferinţă fetală
The study of CTG monitoring for the diagnosis of acute foetal hypoxia
ABSTRACT
Cardiotocography is a method of prepartum and peripartum examination which has been established as the routine standard for foetal surveillance. Although this monitoring shows a considerable rate of false positive results and its evaluation is very subjective, it has also some advantages. It is completely noninvasive, is available under any hospital situation (out-patient care delivery room, etc.), is easy to operate, it is possible to use it in the absence of an obstetrician and, especially, it is financially accessible. But its low validity due to almost 64% of false positive results stands against these advantages. In spite of this fact, CTG will probably remain the screening method for the diagnosis of acute foetal hypoxia, also because there has not been any other, more objective, non-invasive prepartum technique.
In the future, it will be desirable to supplement CTG with intrapartum foetal pulse oximetry (IFPO) or scalp blood analysis, which can quickly assess the clinical condition of the foetus and prevent a possible, unnecessary surgical intervention. Even if CTG findings are pathological and indicate foetal hypoxia with respiratory and metabolic acidosis, the infant can survive about 10 min of oxygen deprivation without serious consequences. If oxygen supply is not available for about 25 min, the foetus can still be resuscitated, but hypoxic damage to numerous organs including the heart may be so severe that death usually occurs within a short time. For effective diagnosis of foetal hypoxia, the 10-minute period can be used to of foetal hypoxia, the 10-minute period can be used to of foetal hypoxia, the 10-minute period can be used to a very valid monitoring of arterial oxygen saturation.
However, these examinations have also their contraindications in patients who, for instance, have intact membranes, low placental insertion, partial placenta abruption, metrorrhagia of an unknown origin. In order to increase foetal oxygen saturation in these situations, we can administer a therapeutic oxygen supply to the mother to ensure oxygen saturation for her baby during the critical period of time .Although CTG examination is, in most obstetric wards, the only„objective„ method of AFH diagnosis, our results show that it is not a method accurate valid to determine whether hypoxia is present or not.
In our study, it showed a high number of false positive results. Out of 100% of pathological or suspected pathological cardiotocograms, only 36.2 % were valid (i.e., the infants had hypoxia depression after birth). The remaining 63.8 % of infants, although their CTG findings were suggestive of AFH, were born healthy and SC was probably not necessary.
REZUMAT
Cardiotocografia este o metodă de examinare prepartum şi peripartum care a fost stabilită ca o metodă de rutină, standard, pentru cercetarea suferinţei fetale. Cu toate că această monitorizare implică o rată considerabilă de false rezultate şi această evaluare este foarte subiectivă are şi alte avantaje. Este complet neinvazivă, este disponibilă în majoritatea serviciilor de obstetrică, este uşor de utilizat şi este posibil să se efectueze şi în absenţa obstetricianului, iar din punct de vedere financiar este accesibilă. În ciuda acestor factori CTG rămâne probabil metoda de screening pentru diagnosticul hipoxiei fetale, asta pentru că nu există altă metodă de screening prepartum neinvazivă.
În viitor este necesar să se suplimenteze CTG cu alte metode de diagnostic, ca pulsoximetria fetală sau analizele din sângele scalpului, care pot da informaţii asupra stării clinice a fătului şi care pot indica posibil o intervenţie chirurgicală. Chiar dacă CTG este considerată ca fiind patologică şi indică hipoxie fetală cu acidoză respiratorie şi metabolică, nou născutul poate supravieţui în jur de 10 minute fiind privat de oxigen şi fără consecinţe serioase. Dacă rezerva de oxigen nu este disponibilă pentru aproape 25 de minute, fătul poate fi încă resuscitat, dar leziunile hipoxice la nivelul multor organe incluzând şi inima, sunt severe. Pentru diagnosticul efectiv al hipoxiei fetale, o perioadă de 10 minute poate fi folosită pentru a insera un senzor de pulsoximetrie pentru transmiterea de informaţii; este o metodă foarte validă de a monitoriza saturaţia în oxigen a sângelui arterial fetal, sau de a da informaţii asupra statusului acido-bazic.
Această metodă de examinare are unele contraindicaţii la pacientele care au membrane intacte, placentă jos inserată, metroragie fără origine cunoscută, infecţie genitală sau malformaţii uterine. Pentru a realiza creşterea saturaţiei în oxigen in aceste situaţii, putem administra terapeutic un supliment de oxigen la mamă care va asigura şi saturaţia în oxigen a fătului. Examinarea CTG este, în multe situaţii obstetricale, singura metodă de diagnostic a hipoxiei fetale.
În studiul pe care l-am efectuat a arătat un număr crescut de rezultate fals pozitive. În afară de cazurile 100% cu CTG patologice sau suspectate de a fi patologice, numai 36,2% au fost valide (ex. nou născuţii au avut o depresie hipoxică după naştere). Au rămas 63,8% de cazuri de nou născuţi, la care cu toate că examinările CTG au fost găsite sugestive pentru hipoxie fetală acută, ei s-au născut sănătoşi şi în unele cazuri operaţia cezariană nu a fost necesară.
CUVINTE CHEIE cardiotocografie, suferinţă fetală
The study of CTG monitoring for the diagnosis of acute foetal hypoxia
ABSTRACT
Cardiotocography is a method of prepartum and peripartum examination which has been established as the routine standard for foetal surveillance. Although this monitoring shows a considerable rate of false positive results and its evaluation is very subjective, it has also some advantages. It is completely noninvasive, is available under any hospital situation (out-patient care delivery room, etc.), is easy to operate, it is possible to use it in the absence of an obstetrician and, especially, it is financially accessible. But its low validity due to almost 64% of false positive results stands against these advantages. In spite of this fact, CTG will probably remain the screening method for the diagnosis of acute foetal hypoxia, also because there has not been any other, more objective, non-invasive prepartum technique.
In the future, it will be desirable to supplement CTG with intrapartum foetal pulse oximetry (IFPO) or scalp blood analysis, which can quickly assess the clinical condition of the foetus and prevent a possible, unnecessary surgical intervention. Even if CTG findings are pathological and indicate foetal hypoxia with respiratory and metabolic acidosis, the infant can survive about 10 min of oxygen deprivation without serious consequences. If oxygen supply is not available for about 25 min, the foetus can still be resuscitated, but hypoxic damage to numerous organs including the heart may be so severe that death usually occurs within a short time. For effective diagnosis of foetal hypoxia, the 10-minute period can be used to of foetal hypoxia, the 10-minute period can be used to of foetal hypoxia, the 10-minute period can be used to a very valid monitoring of arterial oxygen saturation.
However, these examinations have also their contraindications in patients who, for instance, have intact membranes, low placental insertion, partial placenta abruption, metrorrhagia of an unknown origin. In order to increase foetal oxygen saturation in these situations, we can administer a therapeutic oxygen supply to the mother to ensure oxygen saturation for her baby during the critical period of time .Although CTG examination is, in most obstetric wards, the only„objective„ method of AFH diagnosis, our results show that it is not a method accurate valid to determine whether hypoxia is present or not.
In our study, it showed a high number of false positive results. Out of 100% of pathological or suspected pathological cardiotocograms, only 36.2 % were valid (i.e., the infants had hypoxia depression after birth). The remaining 63.8 % of infants, although their CTG findings were suggestive of AFH, were born healthy and SC was probably not necessary.
KEY WORDS cardiotocography, foetal surveillance