Proiecte studentesti derulate in cadrul Laboratorului de Genomică Umană al UMF Craiova

Titlul proiectului: „Screening al mutațiilor frecvent implicate în surditatea nonsindromică”. Avizul numărul 26/27.04.2012 - Comisia de Etică și Deontologie Universitară și Științifică al Universității de Medicină și Farmacie Craiova.

Durata: 01.04.2012 - 31.12.2013

Scop: identificarea prin evaluare genetica a prezenţei unora dintre cele mai frecvente mutații genetice cauzatoare de surditate, cu posibilitatea stabilirii diagnosticului de certitudine.

Coordonatorii echipei de cercetare: Costache Andrei, Riza Anca-Lelia,  studenți la UMF Craiova

Colaboratori: S.L. univ. dr. Ioana Mihai, S.L. univ. dr. Burada Florin, dr.Totolin Mariana,  Prof. univ. dr. Sfredel Veronica, Prof. univ. dr.  Buteica Elena.

Parteneri: 

- ŞCOALA SPECIALĂ "SFÂNTUL VASILE" CRAIOVA (şcoală şi grădiniţă pentru hipoacuzici)

- CENTRUL ŞCOLAR "BEETHOVEN" CRAIOVA (liceu special pentru copiii cu deficienţe de auz)

Participarea în studiu: Studiul se adresează tutoror celor diagnosticați cu surditate, în special celor cu surditate congenitală.

Participarea la studiu presupune, pe lângă o anamneză personală şi familială cât mai completă, şi efectuarea unei evaluări ORL, eventual cu audiogramă şi/sau potenţiale evocate auditive şi/sau analiză electroencefalografică (EEG), în funcţie de decizia medicului specialist în ceea ce priveşte particularităţile cazului copilului.

Pentru testul genetic, vor fi recoltaţi 5 ml de sânge venos din plica cotului. Fiind vorba de un test de screening, vor fi urmarite doar mutaţii raportate în literatură ca fiind frecvente în condiţiile  particularităţilor lotului studiat în ansamblu. Acestea vor fi studiate prin metodele şi protocoale de lucru recomandate pentru studiul surdităţii nonsindromice.

Beneficii ale participării: Participarea în studiul nostru poate aduce numeroase beneficii. In primul rând, testul genetic creşte posibilitatea obţinerii unui diagnostic de certitudine, fiind probabilă dezvăluirea cauzei surdităţii. De asemenea, testul molecular este esenţial pentru completarea tabloul clinic, ceea ce se traduce, în funcţie de particularităţile cazului, prin orientarea conduitei medicale, specific şi benefic. Testul poate permite înţelegerea  modului de transmitere, un aspect deosebit de important pentru sfatul genetic.

Tehnici de laborator folosite: Dintre tehnicile de genetică moleculară avute la dispoziţie menţionăm PCR- RFLP şi multiplex PCR. PCR-RFLP (polymerase chain reaction - restriction fragment length polymorphism) este o metodă care foloseşte enzime care să ţintească numai o anumită succesiune a nucleotidelor in ADN, specifică pentru o anumită mutaţie. Rezultatul digestiei enzimatice este supus electroforezei în gel de agaroză, rezultatul fiind interpretat cu ajutorul ultravioletelor.

Multiplex PCR (multiplex polymerase chain reaction) este o tehnică care detectează rapid deleţii sau duplicaţii, folosindu-se de amplificarea cu multiplii primeri. Rezultatul este interpretat, similar cu prima metodă, prin electroforeză.

Rezultate preconizate ale proiectului: In cazul identificării uneia sau mai multora dintre mutaţiile căutate, prin coroborarea cu date anamnestice şi clinice, studiul va permite stabilirea unui diagnostic de certitudine, explicând totodată şi etiologia surdităţii. In functie de mutaţia găsită, există pe de o parte posibilitatea explicării modalităţii şi a riscului de transmitere a surdităţii la urmaşi, iar pe de alta a anticipării evoluţiei bolii. Mai mult, descoperirea unei mutații la copil, poate însemna includerea în studiu și investigarea și a altor membrii ai familiei.

Este cunoscut că anumite mutaţii sunt insoţite de debut precoce. Descoperirea unei frecvenţe mari pentru acestea poate sa fie un semnal de alarmă pentru sistemului medical în ceeea ce priveşte necesitatea diagnosticului precoce. S-ar impune în această situaţie stabilirea unui screening cat mai precoce, care să permită intervenţia terapeutică cât mai rapidă şi deci o recuperare de bună calitate.

In plus, este posibilă descoperirea unor corelatii genotip-fenotip care să poată contribui la stabilirea unui test de screening de specificitate şi sensibilitate crescută.

Cercetarea prezenţei, în cadrul lotului nostru de studiu, a mutatiilor întâlnite cu frecvenţă mare în alte populaţii, conform datelor din literatură, contribuie, prin raportarea frecvenţei întâlnite, la întregirea imaginii de ansamblu la nivel naţional, studiul nostru fiind primul de acest gen în regiunea Oltenia. La scară mare, compararea cu alte populaţii poate să tragă concluzii referitoare la mecanismul apariţiei şi selecţiei mutaţiilor de-alungul timpului.

Motivația extinderii studiului: In contextul curent al tehnicilor de diagnostic molecular puse la dispoziția cadrelor medicale și a unităților medicale de specialitate importanța realizării unor analize de screening prenatal pentru depistarea anumitor afecțiuni devine evidentă.

Surditatea afectează toate categoriile de vârstă și toate categoriile sociale, însă efectele cele mai pregnante se văd mai ales la nivelul nou-născuților și copiilor aflați in etapele cruciale ale dezvoltării capacităților de comunicare și a abilităților de integrare într-un cadru social.

Una dintre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni neurosenzoriale în țările dezvoltate, surditatea afectează  1 din 1000 nou-născuți. Dintre toate aceste cazuri peste 60% din cazuri sunt moștenite.

Din cazurile moștenite - care prezintă o cauză genetică - aproximativ 60% sunt non-sindromice și 30% asociază și alte afectări sistemice (malformații, dismorfisme), fiind încadrate ca sindromice.

In cazul surdităţii congenitale, realizarea unor teste screening poate duce la implementarea încă din primele luni a unor măsuri ce urmaresc  să amelioreze numeroase dintre dificultăţile ce însoţesc această afecţiune.

Perioada de formare a limbajului  este absolut critică prin faptul că aplicând un set de  măsuri corecte se pot evita situaţii ca limitarea capacităţii de comunicare, obţinerea unei educaţii deficitare şi inabilitatea unei independenţe socio-economice. Din acest motiv se impune o intervenţie cât mai rapidă cu măsuri orientate către o cât mai bună redresare a deficitului iniţial şi compensare a acestuia.

Testul molecular completează deci tabloul clinic fapt ce se traduce printr-o mai bună orientare a conduitei terapeutice atât specific cât și benefic. De asemenea, testul genetic duce la o întelegere a mecanismului de transmitere - un lucru crucial în vederea acordării sfatului genetic.