Este cafeaua un drog?

Citeste inainte:

Ce este cafeaua

Efectele consumului de cafea asupra sanatatii

Abuzul si intoxicatia cu cafea

 

Cafeina este un alcaloid amar, alb, cristalin care actioneaza ca un drog stimulent si un inhibitor de acetilcolinesteraza. Cafeina se gaseste in cantitati diferite in seminte, frunze, si fructe ale unor plante, in cazul in care acesta actioneaza ca un naturale pesticidelor care paralizeaza si ucide anumite insecte care le consuma. Acesta este drogul cel mai frecvent consumat de catre om in infuzii extrase din semintele de plante de cafea sau din frunzele de ceai precum si in diverse alimente si bauturi care care contin produse derivate din nucile de kola. Alte surse includ yerba mate, fructele de guarana, guayusa, si holly yaupon.

 

La om cafeina actioneaza ca un stimulent al sistemului nervos central, alungand temporar somnolenta si restabilind starea de alerta. Este drogul psihoactiv cel mai consumat in intreaga lume, dar, spre deosebire de celelalte substante psihoactive este si legal si nereglemantat in niciun fel in aproape toate colturile lumii.

Bauturile care contin cofeina cum ar fi cafeaua, ceaiul, bauturile racoritoare si bauturile energizante se bucura de o mare popularitate. In America de Nord 90% dintre adulti consuma cafeina zilnic.

 

Cafeina este un stimulant al sistemului nervos central dar si al metabolismului, si este folosit atat in scopuri recreationale cat si in scop medical pentru a reduce oboseala si a restabili starea de vigilenta atunci cand apare somnolenta. Ea produce o stare de veghe (de alerta) crescuta, un flux de gandire mai clar si mai alert, atentie sporita precum si o mai buna coordonare generala a organismului. Cantitatea de cafeina necesara pentru a produce efecte variaza de la o persoana la alta in functie de marimea corpului si de gradul de toleranta. Efectele incep in mai putin de o ora dupa consum, si o doza moderata, de obicei, dispare in aproximativ cinci ore.

 

Cofeina are o serie de efecte asupra somnului, dar nu afecteaza toate persoanele in acelasi mod. Acesta imbunatateste performanta in timpul deprivarii de somn, dar poate duce la insomnii ulterioare. La muncitorii care lucreaza in schimburi duce la mai putine gerseli cauzate de oboseala. La sportivi dozele moderate de cofeina pot imbunatati sprintul, anduranta si performanta sporturilor de echipa insa imbunatatirile nu sunt de obicei foarte mari. Cu toate acestea, dozele mari de cofeina pot afecta performantele atletice prin interferenta cu coordonare miscarilor. Dovezile arata ca, contrar credintei comune, cafeina poate fi de ajutaor la altitudini inalte.

 

Consumul unor cantitati mari de cafea, mai mult de 250 mg pe zi poate duce la o stare cunoscuta sub numele de cafeinism. Cafeinismul combina de obicei dependenta de cafeina cu o larga gama de stari neplacute fizice si mentale incluzand aici iritabilitate, nervozitate, insomnie, agitatie, dureri de cap si palpitatii ale inimii survenite toate dupa consumul de cofeina.

 

Este cafeina un drog? - Da, acfeina este un drog. Un drog psihoactiv. Conform definitiei un drog psihoactiv  psihofarmaceutic sau psihotrop este o substanta chimica care traverseaza bariera hemato-encefalica si actioneaza in principal asupra sistemului nervos central unde afecteaza functiile creierului ducand la modificari ale perceptiei, ale starii de spirit, ale constientei, ale cognitiei si comportamentului. Deoarece substantele psihoactive aduc schimbari atat in starea de constienta cat si in starea de spirit - pe care utilizatorul o poate gasi placuta (de exemplu euforia) sau avantajoasa (de exemplu cresterea vigilentei) - multe peroane abuzeaza de uzul acestora si le folosesc excesiv in ciuda riscurilor pentru sanatae sau a consecintelor negative. Odata cu o utilizare durabila dependenta psihologica si fizica se poate dezvolta, ceea ce face ca intreruperea ciclului de abuz sa fie chiar mai dificila.

 

Cum opereaza cafeina? - Cand te simti adormit, te simti asa din cauza unor molecule numite adenozina care plutesc in creier. Adenozina se leaga la adenozin-receptorii de pe neuroni, facilitand incetinirea functiilor de semnalizare ale creierului tau si induce o senzatie pe care o numim somnolenta. Concentratia de adenozina din creierul nostru este cea mai ridicata am cheltuit o multime de adenozintrifosfat - care este un fel de valuta energetica a corpului - asa incat este logic sa te simti obosit dupa o zi intreaga de munca sau dupa un maraton.

Acum haideti sa aducem si cafeina in ecuatie: cheia capacitatilor de stimulare a cafeinei consta chiar in structura sa chimica care este semnificativ similara cu cea a adenozinei. Pentru o celula nervoasa cei doi compusi sunt practic imposibil de distins, si, prin urmare, aceasta va permite ca de receptorii de adenozina sa se lege fie o molecula de cafeina fie una de adenozina. In jargon stiintific acest proces este numit inhibare competitiva deoarece cafeina inhiba efectele adenozinei castigand cursa pentru ocuparea locurilor destinate adenozinei. Ne putem imagina asta ca fiind o competitie intre moleculele de adenozina si cafeina in ocuparea locurilor oferite de o sala de spectacole, in care locurile sunt reprezentate de adenozin-receptori. Probabilitatea sugereaza ca cu cat mai multe locuri ocupa cafeina cu atat mai puternic vom resimti noi efectul unui espresso de dupa-amiaza.

 

Dar ce mare lucru daca moleculele de cafeina fura niste locuri de la adenozina? Raspunsul se afla in modul diferit in care cele doua molecule actioneaza asupra sistemului nostru nervos. Atunci cand cofeina este cea care ocupa locurile de pe celulele nervoase nu se instaleaza acea incetinire care rezulta atunci cand acolo se leaga adenozina si, in loc de incetinire celulele accelereaza si transmit foarte rapid semnale. Glanda pituitara - o glanda secretoare de hormon care se afla la baza creierului - simte aceasta excitatie puternica a neuronilor si presupune ca creierul se afla intr-o stare de urgenta. Cu scopul de a ajuta organismul cu acest "iad molecular aparent" glanda pituitara stimuleaza sistemul nervos simpatic (SNS) prin eliberarea de epinefrina  (mai familiar cunoscut sub numele de adrenalina). Ca acea parte a sistemului nervos responsabil pentru "fight or flight", SNS este responsabil cu pregatirea organismului pentru a face fata situatiilor stresante prin dilatarea pupilelor, cresterea batailor inimii, si facilitarea eliberarii zaharului de catre ficat pentru a permite ample pusee de energie. Toate aceste efecte lucreaza impreuna pentru a produce acel boost binecunoscut ca fiind semnatura cofeinei, cea care a castigat atat de multi fani in intreaga lume.

 

Logica conventionala ne spune ca avand creierul tau intr-o stare prelungita de urgenta nu poate fi bine pentru sanatatea ta, iar acest lucru poate explica o parte din critica suferita de cofeina in ultimii ani. Cu toate acestea, ca si in cele mai multe aspecte referitoare la sanatate, logica conventionala nu este suficienta pentru a trage concluzii definitive.

 

 

 

Copyright © 2014 Centrul de Educaţie Medicală. Toate drepturile rezervate.